Proiectul de Hotărâre cu nr.19 aflat pe Ordinea de zi a ședinței ordinare de Consiliu Local din această lună, a fost precursorul scandalului din Consiliul Local care i-a determinat pe consilierii locali din Opoziție(PSD, PNL și AUR) să se ridice de la masă și să plece după ce președintele de ședință, a refuzat să le mai dea voie altor doi consilieri locali: Georgel Mădulărea și Loredana Năstase să pună întrebări la acest punct  care nu avea cum să treacă neobservat întrucât era vorba ca Primăria să returneze suma de 362.000 lei pentru un proiect pe POCU la care s-au găsit nereguli.

 Ca un istoric, acest proiect a fost  început de fostul edil, Țăroiu în 2017  și în 2020, când Primăria a fost preluată de Elena Lasconi, se semnase cererea de finanțare, urmând să înceapă  implementarea lui.

Timp de doi ani, noii  „specialiști” ai  primăriței Lasconi, de-abia au avut timp  să înțeleagă ce înseamnă un proiect european și pe vremea aceea, doamna city manager, Ioana Marcu  încă făcea meditații online pentru a înțelege cu ce se mănâncă funcția înființată special pentru ea de Lasconi.

În 2022, când au vrut să implementeze proiectul, și-au dat seama că au o problemă mare cât Casa Poporului pentru că datele din proiect nu mai erau valabile, adică din cele 2500 de persoane incluse în grupul țintă cu risc de incluziune socială nu au mai găsit decât jumătate, pentru că între timp, unii s-au săturat de așteptat și fie au migrat spre alte țări, fie au murit ori și-au găsit un loc de muncă, așa că au trebuit să refacă proiectul pentru 1200 de persoane, dar ce să vezi, banii intraseră în punga Primăriei încă de pe vremea lui Țăroiu.

Când s-a făcut vizita în teren, cei care au controlat exactitatea datelor au găsit neregului în valoare de 362.000 lei. Dar, pentru a înțelege mai bine, aveți mai jos, declarația directorului economic, Violeta Iarca, cea care a fost managerul proiectului.

Am făcut această introducere pentru a se înțelege corect protestul consilierilor din Opoziție care au încercat să tragă un semnal de alarmă despre modul cum Primăria Câmpulung, ratează sau eșuează în proiecte europene și apoi, pe noi, toți câmpulungenii, ne cheamă „PLĂTICĂ”.

Un alt aspect este modul în care au înțeles consilierii locali USR  să respecte jurământul depus la preluarea mandatului, acela de a sluji cetățenii care i-au trimis acolo să le reprezinte și să le apere interesele. Nu prea i-a durut sufletul, ca să  nu zic mâna, când a fost vorba să voteze returnarea banilor. Nu au avut nelămuriri, întrebări, supărări și nicio remușcare!

Se pare că tuturor celor aduși în Consiliu Local, Elena Lasconi le-a implantat un CIP în care le-a introdus decât o singură opțiune: de a ridica mâna la toate proiectele inițiate de ea sau viceprimarul Vlădău și după cum se vede, își fac treaba cu brio, căci votează la foc automat fără să gândească dacă este legal sau ilegal.

Nu, ei nu gândesc, nu vorbesc  doar votează, căci de-aia au fost „plantați” în Consiliul Local!

O mostră a indiferenței cu care tratează tot ceea ce se întâmplă în Consiliul Local a fost dată joi seara, când după ce au părăsit sala cei din Opoziție, în 20 de minute, cei 11 voinici de la USR au votat la foc automat, zece Proiecte de Hotărâre importante pentru noi, dar nu pentru ei care de-abia așteptau să plece acasă. Așa că dragi câmpulungeni, chiar avem motive de îngrijorare pentru că nu ne putem aștepta la nimic bun de la niște „mașinării de vot” useriste! Tatiana PETRESCU

.19. Ph privind utilizarea unor dume din excedentul bugetar al anilor precedenți pentru acoperirea temporară a golurilor de casă provenite din decalajele intervenite între veniturile și cheltuielile secțiunii de dezvoltare în anul 2025.

Consilier local PSD, Marinică Fologea: „Titlul sună foarte pompos. „Acoperim niște goluri de casă” când de fapt, noi acoperim o neregulă pentru niște materiale care nu s-au distribuit ori s-au distribuit greșit și vorbim un proiect pentru săraci din zonele defavorizate ale Câmpulungului iar cine a citit Procesul Verbal, o să vedeți că este atât de bine documentat de-ți „cade” pixul din mână. Mi se pare că au foa,rte eleganți în modul de exprimare a neregulilor privind întrajutorarea acelor persoane care sunt vulnerabile sau au probleme de încadrare pe piața muncii.

Vă întreb. de ce în preambul nu ați spus că plătim o neregulă?

Să știți că la „Nereguli”, cei care se ocupă de  aceste chestiuni ce țin de OUG66/2011, au documentat beton acolo pentru că au găsit și persoane care nu se încadrau tehnic, alte persoane care erau trecute pe mai multe liste, și 261 plus 50 de cărți care nu s-au distribuit și mai multe.

Vedeți dumneavoastră, apar niște întrebări: dacă nu am distribuit aceste cărți,  înseamnă că ele au fost cumpărate pe factură, nu? Noi acum, dăm niște bani înapoi la POCU că nu le-am dat beneficiarilor ce trebuie și nici 5 dintre pachetele de igienă care s-au achiziționat tot pentru aceste persoane și noi spunem că „acoprim golurile de casă” pe 2025.

Mie nu-mi place această neconcordanță între ceea ce scrie în titlul HCL și ce reflectă de fapt, această HCL, care sunt efectele juridice ale acestei HCL!”

  Consilier local PSD,Bogdan David: „Eu vreau să întreb: s-au cumpărat aceste cărți și nu s-au dat, ori nu s-au cumpărat? Acest lucru vrem să-l aflăm și unde sunt? Noi vorbim despre circa 400.000 lei. Mai vreau să întreb de ce nu s-a trimis un punct de vedere oficial legat de aceaste clarificări? Aveam motivația clară și acești bani nu trebuiau returnați! Noi ne-am asumat plata acestor bani fără să ne simțim vinovați!”

Consilier Local PSD, Georgel Mădulărea: „Cum să ne cereți să votăm? Sunt 362.000 lei „dispăruți”.  După cum am văzut, noi în 30 de zile trebuia să facem plata care s-au împlinit pe 24 martie și noi suntem în 27 martie a.c. Au fost 925 de cărți de dezvoltare personală și au fost distrinuite mai puțin cu 291 de cărți”

Bogdan David: „Mi se pare că luăm în derizoriu acestă discuție pentru că noi nu vorbim de 30 cărți x 30 lei! Noi vorbim de 320.000 lei care nu știm dacă s-au luat sau nu!”

Dr ec. Violeta Iarca: „Titlul proiectului nu poate fi decât acela! Restituirea sumelor se face din veniturile bugetului, ea nu reprezintă o cheltuială pentru că sumele au fost încasate prin cereri de rambursare și ca urmare a constatărilor efectuate și a Proceselor Verbale, noi trebuie să rambursăm suma. Ea se rambursează din excedentul bugetar a anilor precedenți pentru că nu există o sursă de finanțare.

La partea de implementare a proiectului, trebuie avut în vedere că în cererea de finanțare aveam 1200 de persoane aflate în risc de excluziune socială din zona urbană marginalizată Pescăreasa, Cazărmilor și Grui care trebuiau să beneficieze de serviciile intefrate desfășurate prin acest proiect.

Din cei 1200, am avut 3 categorii de persoane:împărțite pe 3 activități. La activitatea nr.1 aveam 925 de persoane care trebuiau să fie incluse în grupul țintă unde trebuia să avem 80 de persoane de etnie rromă, și 200 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

Am fost managerul acestui proiect pe care a trebuit să-l coordonez  atât cât am putut. El s-a început foarte târziu și asta încercam să vă spun. La momentul când s-a identificat numărul acesta de persoane de 1200, în 2017, el nu s-a mai putut menține și nu s-a mai regăsit la nivelul anilor 2022-2023 când noi am început să căutăm și să identificăm grupul țintă.

Drept urmare, partea de buget, a trebuit s-o implementăm pentru că în buget aveam pe lângă cheltuieli cu salariile personalului implicat în proiect și parte de achiziții publice care au trebuit să se facă.

Vorbim de restituirea acestor bani ca urmare a unor nereguli în sensul că din grupul țintă inclus în acele POCU FORM au fost identificate și persoane care nu îndeplineau cerințele de a fi incluse în acea categorie de persoane defavorizate, drept pentru care ele au fost excluse.

Noi trebuie să pornim de la ceea ce a însemnat proiectul de la început și scrierea proiectului a reprezentat așa: 90% din valoarea totală a proiectului a însemnat cheltuieli directe iar 10 %, a însemnat cheltuielile indirecte și noi acum restituim pentru că am făcut partea de achiziții și toate achizițiile sunt făcute, bunurile au fost livrate, serviciile au fost prestate, deci nu vorbim despre bunuri care s-ar fi achiziționat și nu ar fi ajuns la noi.

Numai că ni s-a făcut o ajustare a cheltuielilor ca urmare a neefectuării cheltuielilor directe de tip social. Am achizițioant mobilier școlar, cărți de dezvoltare personală, ochelari VR care au fost repartizate doar grupului țintă care a fost inclus în proiect nicidecum altor categorii dar atâta timp cât în programare am avut 1200, tot ce a însemnat achiziții, s-a raportat la1200″.

 Bogdan David: „Eu ca și consilier local nu pot să-mi asum să dau 362.000 lei pentru că un proiect nu s-a dus la capăt de o echipă de implementare indiferent de cine a fost compusă”.