La începutul lunii aprilie 2022, Primăria Câmpulung și-a „trecut” în cont o finanțare de 620.000 lei în urma unui proiect pe Mediu din fonduri norvegiene

Cu o denumire ce-ți dădea mari speranțe ” Elaborarea planului de atenuare și adaptare la schimbările climatice” ,  la începutul lunii aprilie 2022, în cadrul unei conferințe de presă, Elena Lasconi, ne anunța cu mândrie că Primăria Câmpulung va derula împreună cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Universitatea București  un proiect pe Mediu finanțat din fonduri norvegiene și pentru care Primăria Câmpulung va primit suma de 620.000 lei, bani cu care se vor încerca metode a ajutorare a mediului cauzate de încălzirea globală, adică, mai pe înțelesul tuturor, se va încerca transformarea zonelor de beton în suprafețe prietenoase cu mediul , se vor crea zone de spațiu verde, se vor planta copaci sau perdele verzi pe lateralele blocurilor pentru atenuarea acestui fenomen de căldură. Sau în zonele unde ploile aduc mari pagube prin inundarea lor se vor crea canale de preluare a apelor.

Viziunea celor implicați în acest proiect mergea până acolo în care se dorea ca pe acoperișul fiecărei școli sau grădinițe, să se creeze acele terase verzi unde elevii își vor desfășura orele în aer liber în scopul de a înțelege mai bine natura și de a deveni prietenă cu ea.

Noutatea acestui proiect, cel puțin la noi, la Câmpulung, o reprezenta acele „grădini de buzunar” care vor fi create în zone unde terenul se află sub forma unei copăi care adună apele venite de pe mai multe străzi.

Mai mult, ei ne promiteau că  au găsit  soluția pentru evitarea inundațiilor care  consta în construirea de canale colectoare ale apei care sunt acoperite mai apoi, cu un mic spațiu verde ce folosește apa colectată pentru a fi irigat.

Iată că au trecut aproape 4 ani, și la noi, nu au apărut  minunatele „grădini de buzunar”, nici perdelele verzi de pe lateralele blocurilor, nici terasele verzi de pe acoperișurile școlilor și grădinițelor, nimic din ce ne-a promis atunci Elena Lasconi, ba am putea spune că la noi, spațiul verde este ….”beton”.  Ca o ironie, după acest proiect pompos prietenos cu mediul, Câmpulungul mai are puțin și este îngropat în betoane. Singurul lucru care ne mai răcorea pe timp de arșită era fântâna arteziană pe care Elena Lasconi a mâncat-o coaptă cu …patinuoarul și pe care a promis că o repară anul trecut, după ZMC, dar ce să vezi, i-ar ne-a mințit!

Așadar, vă întrebăm doamna primar unde s-au scurs cei 620.000 lei, către ce grădini de buzunar, puteți să ne spuneți, vă rugăm?

Dacă vă este rușine, vă spunem noi: pe HÂRTII! Atât se face la noi, doar hârtii, căci de aici vin banii și Elena Lasconi mizează pe memoria scurtă a câmpulungenilor care iată, după un mandat de …nefăcut nimic, au mai votată încă o dată!

Acum, vin și vă întreb, dragi aplaudaci ai doamnei Lasconi: vă place cum arată Câmpulungul? V-a picat bine „sarea și nisipul” luat  tocmai din… Egipt când ați înotat prin zăpadă? Dar de craterele din asfalt, ce ziceți?

Dar de mizeria de pe străzi, de lipsa unei piețe, de lipsa parcărilor  amenajate promise după dărâmarea garajelor, de fostele Cinematografe Balada și Muscelul care stau să cadă, de locurle de joacă făcute la mișto, de Piața Neacșu care-i numai betoane, de pistele de bicicletă?  Sunt ok, sunteți mulțumiți?

Și, mi-am adus aminte de recepția lucrărilor de reabilitare și modernizare a Policlinicii  care s-a făcut pe „șest”, de ochii lumii aș spune eu  pentru că de fapt, lucrările nu erau  finalizate așa cum cerea proiectul.

Am aflat că după inaugurarea pe fugă, angajații de la spital au fost aduși să facă micile „retușuri” lăsate de constructor despre care  bineînțeles că Elena Lasconi n-a spus nimic,  cum nimeni nu ne va explica unde s-au pus  „miile” de mp de trakett  și se știe a cui este firma adusă pentru acest linoleum pentru că domnului i se mai spune „domnul tarkett” de către cei care-l iubesc,    și când o să vedeți ce lucrări prevedea contractul,  și pe ce sume, o să vorbiți singuri două zile.  Și o să vă dau mai jos, achizițiile pe întreg proiectul din Policlinică.

Nimeni nu i-a luat la bani mărunți, nu a stat să numere toate achizițiile făcute cu noimă sau fără noimă. Nu, ei și-au luat bănuțul, au umflat lista și …mucles, au făcut ….recepția. Să vedeți câți bani s-a dat pe aparatură, care zace nefolosită pentru că nu au medici specialiști.

Dar haideți să vă reamintesc cât de frumos ne  mințea Elena Lasconi, și cât de iubitoare cu mediu se dădea ea pentru bunăstarea ….buzunarului ei și al inteligenței sclipitoare, Ioana Marcu, cea care după ce și-a făcut plinul cu….”verzișori”, a fugit mâncând pământul. De apreciat frumusețea desenelor executate de …..”specialistul” casei, care le făcea pe ….moca!

” Mie îmi place atunci când vorbesc despre un proiect, să-l traduc într-o limbă în care să înțeleagă toată lumea. După cum observați, are o denumire lungă și nu prea are niciun impact în ceea ce privește comunicarea.

Acest proiect este ceva care ne ajută pe toți cei care trăim în Câmpulung, inclusiv mediul de afaceri. Pe unii oameni de afaceri îi poate duce în faliment sau se pot dezvolta.

Acest proiect are un impact atât social cât și economic. Iată ce vom face concret cu 620.000 lei, finanțare din fonduri norvegiene: vom face niște lucruri foarte importante și ne vom face temele atât de bine întrucât vom face o radiografie completă a municipiului Câmpulung astfel încât să nu ne mai ia viața prin surprindere atunci când vin ploile puternice, când bate un vânt mai puternic.

Știți că avem multe zone vulnerabile în municipiul Câmpulung care de foarte multe ori se inundă sau avem zone fierbinți care în ultimii 10 ani s-au încălzit foarte mult, așa cum este partea din centru”, a declarat edilul Elena Lăsconi.

Despre „grădinile de buzunar”, reprezentantul Universității București, prof. Ionuț Săvulescu  explica că „în cadrul acestui proiect se va realiza și un proiect mai mic de un arhitect peisagist care va fi o exemplificare cumva a ceea ce înseamnă această adaptare, adică să vedem cum putem transforma anumite spații, acolo unde este o insulă de căldură, cum putem transforma betonul într-o suprafață prietenoasă cu mediul, oxigenată care să poată să preia apele pluviale, nu într-o suprafață care doar să primească apa și s-o dea mai departe.

Deja am identificat un sectoraș și este vorba de ceea ce înseamnă o grădină de buzunar și va fi cumva, în spatele Pieței Centrale, la interesecția străzilor Matei Basarab cu Sfântul Ilie. Această zonă poate fi amenajată ca și „grădină de buzunar” , spunea acesta.

Acum, mai jos, aveți mostre de…SF și REALITATEA din teren. Să-mi spuneți dacă vedeți vreo  schimbare în bine!  Și, apoi, după ce vă opriți din numărat banii, aparatura și lucrările pe bucăți, să vă spuneți părerea! Vă aștept cu comentarii! Tatiana PETRESCU

achizitii aparatura policlinica