0 3 minute 4 săptămâni

Învățământul preuniversitar câmpulungean este zguduit de moartea bruscă a unui dascăl iubit atât de colegi cât și de elevi! Stelian Anastase, profesor de Chimie la Liceul Tehnologic Auto  și  totodată cel care a  fost la conducerea lui timp de peste două decenii, a murit la doar 63 de ani, în urma unei boli care nu iartă.

Vestea morții lui Stelian Anastase a fost ca un șoc pentru că toți cei care îl știau ca un dascăl dedicat, un pedagog aproape de copiii lui, un om sufletist, vesel, dar și talentat, care știa să răspundă „prezent” oriunde era nevoie de el.

Din dubla sa postură, de dascăl şi director, Stelian Anastase  a modelat caractere și a format oameni pe care i-a îndrumat în formarea lor profesională. El  va rămâne în amintirea acestora și a noastră ca un profesionist desăvârşit, care, cu pasiune şi devotament, a format zeci de generaţii de elevi  şi a contribuit la dezvoltarea  și modernizarea acestui liceu.

Atunci când ne moare un dascăl, noi toți, suntem mai săraci și recunoștința noastră trebuie să fie veșnică pentru cei care de-a lungul câtorva decenii, au ars ca o candelă pentru a ne lumina nouă drumul! Și, declarația unui fost dascăl de-al meu este elocventă în acest sens:

,,Pentru noi, oamenii care am muncit la catedră, am modelat suflete, am instruit și educat atâtea generații de copii, este o mare bucurie atunci când, purtându-ne pașii, apăsați de anii bătrâneții, auzim pe cineva zicând : „Bună ziua, domnule profesor !” Știu că nu e numai un salut de politețe, ci un semn de mulțumire, de aducere aminte, pentru ceea ce am fost…”
Dumnezeu să-i odihnească sufletul în pace şi memoria să-i fie binecuvântată !

 

 

 

 

 

Autor