0
0
Este un avocat de renume, pasionat în primul rând de meseria sa, apoi de fotografie şi ceasuri, liberal în gândire şi simţire, întotdeauna gata să te ajute nu numai prin natura meseriei dar şi a caracterului său integru. Un om minunat care după ce l-ai cunoscut ţi-l doreşti aproape, care-l enervează ipocrizia semenilor şi care recunoaşte că uneori, pentru a atinge un scop bun mai poţi „închide” ochii la unele lucruri.Dacă nu l-aţi recunoscut, ceea ce este puţin probabil, vă spunem noi că este vorba de Filip Popescu. Tatiana PETRESCU
1. Care au fost cele mai emoţionante momente din viaţa ta?
Cele mai importante sunt fără tăgadă naşterile celor doi copii ai mei care mi-au produs o emoţie foarte puternică şi care mai mereu îmi revin în minte.Aş mai aminti un moment emoţionant şi anume când am depus jurământul pentru intrarea în Baroul avocaţilor iar un altul a fost când am depus jurământul în faţa Consiliului Judeţean.
2. Dacă ar fi să faci o retrospectivă care au fost cele mai mari trei dezamăgiri pe care le-ai trăit?
Este o întrebare foarte grea pentru că dezamăgiri au fost destule dar am încercat să le depăşesc.O primă dezamăgire trăită de mine din plin a fost faptul că eu m-am pregătit în şcoală pentru o profesie tehnică, cea de inginer. Am dat la Politehnică, unde am picat.Apoi, m-am reorientat foarte repede către cea de avocat, mama fiind cea care s-a impus în această alegere. Acum nu-mi pot aminti pe moment dezamăgirile pentru că m-aţi luat din scurt. Uite mi-am mai amintit una legată de situaţia din zilele noastre. Sunt dezamăgit că nu am ştiut să mă protejez îndeajuns de bine de momentul ăsta al crizei pe care o traversăm.Recunosc că m-a afectat destul de mult pe plan financiar.Privind în urmă, mi-am dat seama că am greşit în luarea unor decizii.
3. Îți aduci aminte când ai fost cel mai fericit?
Da, bună întrebare.Eu sunt din fire foarte optimist.Nu ştiu dacă aş găsi un superlativ la fericit.Au fost astfel de momente dar nu pot să exemplific o situaţie concretă care m-a bucurat sau m-au făcut să mă simt bine.Am avut multe satisfacţii pe plan profesional, de exemplu orice proces câştigat mi-a dat o mare bucurie şi mă întâlnesc destul de des cu aceste momente.
4.Ce te enervează cel mai mult la cei din jurul tău?
Făţărnicia.Când cunoşti foarte bine nişte oameni şi cu ce se ocupă dar şi în ce manieră gândesc şi-i vezi că în viaţa socială se vor a fi alţi oameni mie unul, mi se face greaţă şi evit să mai stau alături de ei.
5. Ai fost nevoit să faci compromisuri atât în viaţa personală cât şi în cea profesională?
Da, trebuie să faci compromisuri dar nu în maniera de a te pune într-o lumină proastă. Uneori sunt necesare pentru a atinge un scop bun şi poţi să mai „închizi” ochii la unele lucruri.Acelaşi lucru se întâmplă şi în politică.
6.De la cine ai furat meserie?
De la mama mea care m-a luat subaripa sa încă de la începutul carierei mele. Am fost stagiarul ei şi pot spune că tot ceea ce ştiu astăzi legat de această profesie se datorează ei. Am încercat să fur cât mai mult de la ea dar nu pot să nu-i mulţumesc pentru ceea ce m-a învăţat, pentru sfaturile pe care mi le-a dat.
7. Ce reguli te-a învăţat prima dată, pentru că în orice profesie, sunt nişte reguli pe care trebuie să le respecţi pentru a rezista.Dânsa ce ți-a spus?
Mi-a spus că întotdeauna trebuie să fiu onest în profesia de avocat.Prin prisma filmelor americane avocaţii sunt văzuţi ca nişte oameni care nu au niciun Dumnezeu, n-au mamă, n-au tată atunci când trebuie să câştige un caz.Or, nu este aşa.Eu nu sunt genul acela de avocat.Mai repede mă încadrez în genul avocatului european care este un participant activ la actul de justiţie şi pe care te poţi baza pe corectitudinea şi onestitatea lui.Când îmi dau seama spre exemplu că la un caz nu se poate câştiga îmi anunţ clientul de acest lucru, adică nu mă interesează numai partea materială.Deci, onestitatea este importantă ca manieră de lucru alături de profesionalism.Nu trebuie să fii superficial.
8. Îți amintești care a fost cel mai greu caz la care ai lucrat?
La începuturi mi se păreau toate grele, chiar şi cele mai simple.Am avut o speţă deosebit de complexă în materie de retrocedare de case naţionalizate, un proces care s-a întins pe vreo şapte ani şi care a avut un sfârşit fericit.A fost nevoie să se facă o practică judiciară nouă şi cazul a ajuns până la ÎCSJ.
9.Dacă ar fi să schimbi ceva la tine care ar fi acel lucru?
Mă simt bine în pielea mea dar ar fi loc şi de mai bine. De exemplu, ar trebui să lucrez la partea cu optimismul. Ar trebui să fiu mai realist.
10. Ai fost pus vreodată într-o situaţie jenantă din care să ieşi cam „cocoloşit”?
Nu-mi amintesc să fiu pus într-o asemenea situaţie din care să să ies bulversat sau cu obrazul roşu pentru că nu m-am pus în situaţii de genul ăsta.
11. Care sunt criteriile după care îți alegeţi prietenii?
Prietenii mei sunt în cea mai mare parte a lor, cei cu care am copilărit de care m-am legat sufleteşte iar cei pe care mi i-am făcut pe parcurs normal că mi i-am selectat. Calitatea de bază este să fie onest, un om pe care te poţi baza şi mai ales să mă simt bine în prezenţa sa, a cărui companie să-mi facă plăcere.
12.Îți amintești cum te-ai simţit atunci când ai pierdut primul proces?
Oooo, a fost groaznic.E cam aceeaşi situaţie ca cea a medicilor când sunt nevoiţi să anunţe familia că pacientul a murit, celebra zicală: „Operaţia reuşită, pacientul mort!”.Dar cel mai rău, îmi pare atunci când se pierde un proces în care chiar am avut dreptate pentru că există şi astfel de cazuri.Nu este plăcut să-i dai clientului tău vestea cea rea şi acest moment este unul dificil al profesiei noastre.
13.Îți plac banii? Sunt importanţi pentru tine?
Da, îmi plac şi aş fi făţarnic dacă aş răspunde cu nu.Ei sunt un element foarte important din viaţa noastră.Acum, este important şi ce faci cu ei.
14. Şi tu ce faceţi cu ei? Îi pui la ciorapi, te distrezi, te plimbi, îți cumperi haine, maşini?
O parte bună din ei îi investesc. Însă cei mai mulţi se duc în costurile întreţinerii familiei care sunt destul de mari.Bineînţeles că alţii sunt pentru momentele de relaxare.
15. Atunci când ești supărat ce îți place să faci ca să ieşi din această stare?
Citesc în general, nişte lecturi uşoare care să-mi abată gândul de la această stare.
16. Ce pasiuni ai?
Fotografia, muzica bună, ceasurile. Sunt colecţionar de ceasuri şi am multe astfel de obiecte. Din cele de mână am vreo 15-16 care funcţionează căci mai am şi din cele nefuncţionale, iar din cele de masă am foarte multe şi vechi şi noi.De asemenea, îmi mai place arta veche şi cea populară.
17.Dacă ar fi s-o iei de la zero ai face acelaşi lucru?
Cu siguranţă că da, dar aş face-o din prima nu aş mai opta către o altă carieră ca să mai pierd timpul.Nu regret absolut nimic din ce am făcut până cum.
18. Ce părere ai despre ceea se întâmplă la ora actuală în politica din ţara nostră?
Sunt dezamăgit. Mai rău de atât nici că se poate.Ar trebui să vină şi timpuri mai bune dar din păcate, nu se întâmplă aşa ceva.Eu continuu să fiu liberal chiar dacă şi la noi în partid uneori lucrurile nu sunt aşa cum ar trebui.
