Se numeşte Nicolae Baicu şi este din comuna Stâlpeni, sat Rădeşti.Prietenii şi localnicii îi spun „Caşoi”, poreclă pe care şi-a căpătat-o în copilărie când mânca cu mare plăcere caş cu ou.Cel care l-a botezat aşa a fost chiar naşul său care într-o zi i-a spus în glumă „Caşoi” fără să gândască vreun moment că peste ani, acest nume va deveni un brand, pentru că acum cel despre care vă vom relata în rândurile de mai jos a ajuns să fie cunoscut pentru pasiunea sa ieşită din tipar, scultură cu drujba.În ziua de azi, mai toată lumea ştie să mânuiască o drujbă dar ceea ce face „Caşoi” cu această unealtă este ceva ce întrece limitele imaginaţiei.Ei bine, acest bărbat a devenit cunoscut în comuna sa şi în ţară datorită înedeletnicirii sale care s-a născut din dragostea de frumos este singurul, cel puţin până acum, care sculptează în lemn cu… drujba. Şi cu siguranţă ceea ce iese din mâna sa după clipa de inspiraţie are darul de a te lăsa cu gura căscată. Ce este de remarcat este faptul că acest hobby îi aduce bani frumuşei din care poate trăi decent.
Tatiana PETRESCU
1. Când v-aţi descoperit această pasiune?
Pasiunea către artă o am de mic copil şi pot spune că am trecut prin toate etapele până a ajunge la acest stadiu. Am început cu pictura şi pentru că mi s-a părut ceva foarte simplu, mi-am zis că ar trebui să fac ceva mai dificil dar care să nu-l poată face orişicine. Nu-mi place să copiez.Am început să fac apoi, sculptură atunci când aveam 7-8 ani când am învăţat să mânuiesc dalta făcută de tatăl meu cu care sculptam măsuţe şi apoi, le vindeam.Am trecut apoi, la icoane după care am zis să încerc să mă joc cu drujba să văd ce iese.V-am spus, îmi doream să fac ceva deosebit şi am reuşit.
2.Şi cu ce aţi început? Pe ce aţi exersat?
M-am jucat cu drujba pe buşteni şi făceam după inspiraţia de moment uneori chiar dacă aveam în gând altceva. Atunci când consideram că poate ieşi ceva frumos nu ezitam să-mi stric planurile şi să merg pe inspiraţie.Aşa am reuşit să fac fel de fel de statuete care înfăţişează diferite lucruri care pot fi puse în grădini, la intrarea în casă, pe alei, la decorarea camerelor dar şi a pensiunilor.Am făcut foarte multe troiţe.
3. Care este piesa de rezistenţă a acestei pasiuni şi totodată îndeletniciri a dvs.?
Prima lucrare de anvergură a fost o poartă maramureşeană care tronează acum la Păstrăvăria din Albeştii de Muscel la care am lucrat vreo trei luni.Dar am lucrări pe care le-am terminat în câteva minute.
4.Cum ar trebui să fie starea de spirit a dvs. pentru ca lucrul să vă iasă din prima şi mai ales, bine?
Eu sunt un optimist înnăscut. Şi este foarte greu să mă scoţi din această stare.Evident că atunci când mă apuc de lucru mintea îmi stă doar acolo şi nu mai văd nimic altceva. În tot acest timp, ascult muzică, este cea care mă relaxează.
5.Mai ţineţi minte ce v-aţi cumpărat din primii bani câştigaţi din sculptură?
Da, cum să nu. Mi-am cumpărat o pereche de blugi şi o cămaşă de blugi care erau la modă prin anii 80. Acum câştig mult mai mulţi bani mai ales că mă ocup de mobilă în afară de acest hobby şi mai fac şi decoraţiuni interioare.
6. De unde vi se trage acest dar, moşteniţi pe cineva din familie?
De la Dumnezeu. Nimeni din familia noastră nu are acest dar. Eu sunt singurul.
7.Acum la ce lucraţi?
Am o comandă pentru cineva din Braşov care vrea să-i fac nişte urşi.Au aflat de mine de pe internet şi m-au sunat.Am multe de făcut numai să fiu eu sănătos. Dar mai am o colaborare cu cineva pentru a deschide la noi în sat o clasă de sculptură pentru copii.Deja lucrăm la amenajarea ei şi dorim să începem cât mai repede. Este un lucru pe care cred că l-aş face cu mare plăcere.Ideea este să-i determinăm pe copiii talentaţi sa vină să lucreze iar cu lucrările lor vom merge prin târguri şi la expoziţii.
8. Cum v-a venit ideea de a participa la emisiunea „Românii au talent”?
Am vrut să mă înscriu de când a apărut dar mi-am zis că ar fi bine să mai stau.Am văzut cam tot ce se făcea pe acolo şi mi-am dat seama că eu pot să-i dau pe spate cu ceea ce fac eu şi aşa a şi fost.
9. Care a fost cea mai trăznită lucrare pe care aţi executat-o?
Este o masă care va avea ca suport 3 seturi de picioare de femeie sculptate din lemn de nuc care va avea blat de sticlă. Ideea mi-a venit acum vreo 12 ani, când eram mai puştan.Încă mai am până o voi finaliza.