0
0
Prefectul de Argeș va fi tras la sorți în această săptămână, în urma unei decizii luate în cadrul coaliției de guvernare între PNL, USR-PLUS și UDMR. Fiecare dintre cele trei partide și-au exprimat preferințele pentru județele în care au dorit să aibă prefect din propriile organizații, rămânând câteva circumscripții pentru care niciun partid nu a cerut în mod expres funcția de prefect. Astfel, potrivit algoritmului stabilit în coaliție, restul de poziții de prefect din țară vor fi de asemenea împărțite, însă nu la cerere, ci la noroc. Cu alte cuvinte, propunerile celor trei partid pentru pozițiile de prefect rămase vor fi trase la sorți, ceea ce înseamnă că Emanuel Soare are o șansă din trei să rămână în funcție sau poate chiar mai multe.
Variantele USR-PLUS nu sunt funcționale. Nici „funcționare”
Filiala USR-PLUS din Argeș a trimis, se pare, la București, nu una, ci două propuneri: Dan Hodoș din partea PLUS și Emilia Mateescu din partea USR. Niciuna dintre variante nu este mai bună decât cea existentă deja din partea PNL, respectiv Soare. De ce? Simplu: cei doi nu sunt funcționari publici, Dan Hodoș fiind antreprenor și consilier local în CL Mioveni, iar Emilia Mateescu este executor judecătoresc. Cu alte cuvinte, este nevoie de timp și niște sforțări la limita legii pentru ca aceștia să ocupe mai întâi o funcție de funcționar public de rând și abia apoi, eventual, propulsați în fotoliul de prefect. Ceea ce, la cum și ce declară USR-PLUS/Fără penali ar cam fi contra propriilor principii de funcționare politică.
Emanuel Soare, actualul prefect al județului Argeș ar putea rămâne totuși în funcție deoarece are unele avantaje. Este știut faptul că acesta se numără printre puținii prefecți din țară care a reușit să coordoneze foarte bine actuala pandemie. Numai că, politic vorbind, Emanuel Soare are ca și dezavantaj rezultatul foarte slab al PNL la ultimele alegeri. Pe de altă parte, este posibil să se țină cont și de numărul de parlamentari obținuți în județ, nu doar de procentaj. Mai exact, s-ar putea ține cont de numărul de voturi pe care le dă fiecare județ în Parlament. Mai ales că există județe precum Ialomița unde, deși PNL a obținut un scor de 30% la alegeri, nu au decât un singur parlamentar sau Alba, unde cu un scor de 40%, au obținut tot trei parlamentari, cât are și Argeșul.
